joi, 22 octombrie 2009

Adio, Tarzan !


Doi ani , noua luni si trei saptamani . Acesta a fost "suplimentul" de viata pe care noi i l-am putut da acestui caine batran .
L-am gasit in ianuarie 2007 ratacind pe strada in stadiul "piele si os " , aproape ca te puteai taia in spinarea lui , iar starea lui era agravata de o fractura de penis . O problema in plus care nu s-a putut rezolva decat chirurgical printr-un procedeu numit uretrostoma , o amputare urmata de construirea unui nou orificiu care sa-i permita sa urineze.
A avut vreun rost sa urmam calea aceasta si nu pe cea rapida si comoda a eutanasiei ?
Cred ca raspunsul vine de la sine , de la cei aproape trei ani buni de viata pe care i-a capatat astfel .
Nu stiu care este " utilitatea " unui dulau batran, scheletic , ragusit . Cei ce s-au numit candva stapanii lui au considerat probabil ca nu mai avea nici una .
Dar pentru noi , cei care incercam sa le gasim un rost acestor animale abandonate , batranul Tarzan a insemnat ceva deosebit .
A fost primul caine caruia atunci, in iarna lui 2007, i s-a aplicat acel marcaj in ureche numit crotal , acel " act de identitate " daca vreti sa-l numim asa prin care incercam sa punem in practica o modalitate simpla si eficienta de control.
Pin citirea numarului inscriptionat pe el se pot afla mai multe informatii : in primul rand ca este vorba despre un animal sterilizat , apoi unde si de catre cine s-a efectuat operatia , de unde provine cainele .
Crotalul ar trebui sa fie arma cu care sa se lupte impotriva abandonului , daca si cei care ar trebui sa duca aceasta lupta , altminteri stipulata prin lege , ar intelege asta.
Aplicarea unui astfel de marcaj specific , pe care am putea sa-l comparam cu placuta de inmatriculare a unui automobil , ar descuraja substantial practica abandonarii animalelor batrane sau bolnave .
Metoda e mult mai ieftina si mai practica decat microciparea care presupune doua conditii : existenta aparatului de citire a cipului si contentia animalului , adica o capturare efectiva .
Crotalul in schimb se pate citi relativ usor.
Asa ca Tarzan nu a fost un caine batran si bolnav caruia i s-a oferit sansa unui adapost , a fost de fapt un port-drapel pentru semenii lui a caror viata depinde de putina organizare si bunavointa din partea noastra .
Poate ca mai tarziu ne vom aminti de el ca de un deschizator de drum pe aceasta intortocheata cale catre civilizatie.
Adio , batrane !

4 comentarii:

Anonim spunea...

tare frumos batranul TARZAN .

somn usor , sufletel !
o lacrima si o crizantema de toamna care sa presare mormantul tau cu urme de pretuire - pretuire pt "un dulau" ce aparent nu si mai avea locul in aceasta lume ...

Brindusa (Brinda Dasha) spunea...

Sunt sigura ca a plecat fericit de ultimele clipe din viata lui pe care i le-ai facut mult mai frumoase. Drum bun Tarzan.

In legatura cu ce ai spus despre crotaliere, chiar daca ne ajuta la identificare, noi am inceput sa renuntam la aceasta modalitate, pt ca majoritatea cainilor pe care i-am relocat, au dezvoltat infectii. Am scris despre o astfel de păţanie aici: http://dashalovinganimals.blogspot.com/2009/06/crotalierea-nu-e-totusi-cea-mai-buna.html

DogOneLover spunea...

aceasta problema o avem si noi
e foarte bun modelul de crotal folosit de cei de Vier Pfoten , nu da aceeasi reactie
nu sustin ca e cea mai buna metoda dar e ieftina si practica

Brindusa (Brinda Dasha) spunea...

Poti sa-mi dai niste detalii despre crotaliile folosite de ei? De unde am putea face si noi rost de acestea?