luni, 30 martie 2009

Calatorie pe Insula Uitarii





Am fost intr-un adapost pentru caini , intr-un alt oras . Cu treaba , nu ca sa ma aflu in treaba .
Un adapost pentru caini este , aici in Romania, ca o insula . O insula dintr-un Arhipelag al Uitarii .
Cand un caine ajunge de pe strada intr-un adapost ne gandim ca este in siguranta .
Doar de aceea se numeste adapost , nu-i asa ?
Stiindu-l in siguranta sau placandu-ne sa-l credem astfel il lasam sa alunece incet in penumbra gandurilor noastre .

Viata intr-un adapost , viata pe Insula Uitarii , este aidoma celei a naufragiatului .
In primele zile pe insula se bucura ca a scapat cu viata din furtuna , exploreaza teritoriul si isi organizeaza traiul . Apoi incepe sa faca planuri de intoarcere acasa.
Vede in departare , la orizont , vapoarele trecand spre destinatiile lor dar niciunul din ele nu-i observa semnalele de ajutor .

O cunostinta , aflata pentru mai multa vreme la Londra , a vizitat un adapost pentru cainii fara stapan dorind sa participe ca voluntar . I s-a raspuns ca era nevoie de programare , iar primul loc vacant ar fi fost cam peste sase saptamani . Nu duceau lipsa de ajutor benevol , ba chiar erau depasiti de solicitari . O alta lume intr-adevar .
In lumea noastra nici un "vapor " nu face escala pe insulele acestui arhipelag .

Nu ma intreba frumoaso cand va veni cineva sa te mangaie , sa se joace cu tine sau poate sa te "salveze" !
Voi fi nevoit sa-ti raspund si nu pot sa te mint .

luni, 23 martie 2009

O amintire




A trecut un an de cand , intr-unul din primele materiale postate pe blog , am incercat destul de chinuit sa schitez povestea unui caine frumos care suferise un accident de masina .
Al nimanui , gasit pe strada cu o fractura grava de femur rezolvata chirurgical , ne devenise foarte drag in saptamanile cat a stat internat la cabinet pana la scoaterea brosei care-i fixa osul .
Tanar , frumos , foarte prietenos . Si in aparenta , in clipa cand a plecat , sanatos .
Parea refacut complet dupa accident . Il botezasem in acel articol Puff Baby , pentru ca era inca un catelandru si avea niste urechi mari , pufoase.
A plecat spre un " camin " , speram atunci, temporar .
De fapt un mic refugiu unde unul dintre noi incearca sa ofere protectie , hrana , ingrijire unor astfel de animale pentru ca mai apoi sa le caute si o casa adevarata.
Daca ati citit articolul de vineri , cel despre ruptura de diafragma , sunteti lamuriti in privinta gravitatii acestei conditii medicale .
Ceea ce nu a stiut nimeni , in lipsa oricaror semne la acel moment , a fost ca si Puff suferise , in urma accidentului , o astfel de deplasare a organelor din cavitatea abdominala catre cavitatea toracica . Odata iesit de sub observatia directa a medicilor problema lui a a evoluat lent , Puff manca , se misca aparent normal , pentru un caine care avusese un picior zdrobit .
Iar usoara lui apatie parea mai degraba sa vina din monotonia vietii pe care o ducea , obligat de conditiile posibile sa-si limiteze miscarile pana la lungimea unui lant .
Un lant , oricat de lung , ramane un lant .
Cand starea lui a devenit suspecta prin pierderea interesului pentru hrana, Puff a ajuns din nou pe masa de consultatii .
A fost insa prea tarziu : deplasarea organelor din pozitia anatomica fireasca dusese la multiple aderente , din pacate ireversibile . Cutitul poate rezolva multe , dar nu poate face minuni.
Ne-am despartit de el cu sentimentul unei infrangeri foarte grele.
Singurul lucru pe care-l putem invata din povestea lui este ca ignoranta face victime. Atunci cand i-am facut ultima fotografie era deja in stare grava , i se putea citi in ochi suferinta.
Dar eram ca de obicei pe fuga . Cred ca era insa oricum prea tarziu.
Daca aveti un animal si aveti vreo urma de indoiala asupra starii lui de sanatate adresati-va medicului . Mai bine o alarma falsa decat un regret tardiv.

vineri, 20 martie 2009

O floare (rara) si cativa gradinari (priceputi)



O introducere in subiect extrasa dintr-un articol din Ziarul de Iasi :
" Ieri dimineata, tinarul a ajuns pe masa de operatie, chirurgii din Roman confruntindu-se, astfel, cu un caz medical foarte rar, si anume cu o ruptura de diafragma. "In urma cu citeva nopti, tinarul a ajuns in spital dupa un accident rutier, fiind diagnosticat cu traumatism toraco-abdominal si fractura de aripa iliaca dreapta. L-am examinat atunci, i-am facut si o radiografie, iar starea organelor sale interne parea a fi normala. Luni, la prinz, tinarul a avut o criza de dispnee. Din cauza crizei, a inceput sa tuseasca, moment in care diafragma - muschiul abdominal al respiratiei - s-a rupt. Din cauza presiunii create intre abdomen si torace, organele sale interne au migrat catre torace. Avea in torace ficatul si intestinele, atunci cind l-am operat. Radiografia pe care am efectuat-o a aratat ca diafragma se rupsese, realizind, astfel, o bresa de 20 de centimetri prin care intestinele, ficatul si un plamin au migrat in torace. Probabil ca diafragma sa fusese fisurata dupa accident, dar fisura era inca prea mica pentru a putea fi observata", a declarat medicul chirurg D A.
Dupa o interventie chirurgicala ce a durat o ora si zece minute, pacientul a fost readus la viata, iar fisura din diafragma a fost acoperita. De remarcat faptul ca diafragma este unul dintre cei mai puternici si mai duri muschi ai trupului uman. "Ruptura de diafragma este o leziune foarte rara. Putini medici chirurgi au avut de facut astfel de interventii chirurgicale, avind in vedere ca, pentru fisurarea diafragmei, este nevoie de o forta foarte mare."

Asadar cazuri rare . In mai putin de doi ani de activitate a clinicii Family Vet in Craiova am vazut deja patru cazuri de ruptura de diafragma , trei la caini si unul la pisica , printre care si cel al catelusei din imagini .
Sa fie oare chirurgii acestei clinici niste norocosi care tot dau peste astfel de cazuri ?
Si Fetita noastra avea organele interne in cavitatea toracica , iar compresia rezultata era atat de puternica incat inima i se observa batand pe partea dreapta .
Ce usor ne obisnuim cu lucruri care altminteri ar fi considerate iesite din comun .
" - Ce avem aici ? O ruptura de diafragma ? Bun . Si acolo ?
- O gestanta cu trei picioare rupte . Si mai sunt doi otraviti in curte . "
E un fragment de dialog imaginar , dar care nu ar suprinde pe nimeni in clinica Family Vet .

O mica multumire in final pentru cele ce i-au purtat de grija Fetitei , efortul lor si priceperea medicilor s-au imbinat pentru un rezultat fericit .

marți, 17 martie 2009

Despre rase si obiceiuri locale




http://www.akc.org/breeds/poodle/ - cititi cu atentie
Asa este prezentata rasa caniche ( sau pudel ) de catre American Kennel Club . Interesant.
Se pare totusi ca la periferia Craiovei un grup de crescatori entuziasti s-au hotarat sa redea rasei staututul de vanator indraznet si inteligent .
Metoda aleasa : antrenament intensiv , in conditii de izolare , pe campul plin de scaieti, pentru dezvoltarea abilitatilor native.
S-a renuntat la obiceiul german al tunderii cainilor , la noi traditia mentioneaza doar tunderea oilor .
Crescatorii romani asteapta cu interes opiniile colegilor americani , germani etc.
Iata si cateva imagini sugestive cu un superb exemplar , produs al scolii romanesti de chinologie .

vineri, 13 martie 2009

Heartbreak Hotel

E plina iarasi curtea de accidentati . A sosit fiecare cu ce-a avut : un picior , doua sau chiar trei picioare rupte sau luxate . Deh , fiecare dupa puterile sale .
Radiografii , operatii , tratamente. Timpul trece greu la spital cand esti imobilizat . Si nici mancarea nu e prea grozava .
Hai, gata , nu va mai plangeti ! Pentru voi drumul e inca lung . Altii au ajuns direct in sacii negri.

joi, 12 martie 2009

Ce ar mai fi de spus






Ati vazut multe , ati aflat multe .
Au rams insa nespuse povestile ascunse in folderul secret , cel numit " Prea tarziu " .
E locul pe care nu-l vizitez nici eu prea des , dar in care trebuie sa depun mereu amintirile digitale ( simple colectii de pixeli , nu-i asa ? ) ale celor pentru care a fost intr-adevar prea tarziu .

marți, 10 martie 2009

Star Wars - dezlegarea misterului

Dupa decenii de cautari echipa noastra de savanti aduce in sfarsit dovada mult cautata . Zecile de milioane de fani Star Wars din lumea intreaga vor afla prin intermediul acestui blog de larga respiratie si circulatie care era enigma maestrului Yoda .
Ei bine, maestrul Yoda suferea de raie sarcoptica ! Da , da , iata dovada .
Am reusit sa capturam viu un cavaler Jedi si testele au confirmat .
Forta sa fie cu voi !

Click pe foto pentru detalii .

joi, 5 martie 2009

Pe balta cararilor care se bifurca


Balta Craiovitei . Orasul s-a nascut in apropierea ei apoi, lacom, a inghitit-o intreaga , impresurand-o cu tentaculele sale diforme de blocuri turn, ulite inguste si desfundate , depozite , benzinarii , hipermarketuri si cocioabe de pamant .
Balta a ramas , ca un corp strain in pantecul orasului , o ramasita a naturii salbatice, nesupusa ambitiilor de cucerire ale maimutei prea intreprinzatoare .

Secretele baltii le aflu de la cineva care duce o lupta deocamdata solitara de salvare a animalelor din zona , cineva care mai intai i-a cunoscut potecile in cautare de timp pretios , indreptandu-se spre obligatiile zilnice .
Apoi i-a descoperit fata nevazuta , gropile ascunse in maluri in care se infiripa viata puilor nedoriti , cotloanele din stufaris in care se consuma ultimul act al dramei unor vieti strivite in malaxorul orasului .

In jurul baltii se impletesc acum povestile a doi metisi de ciobanesc mioritic ( da, am mai scris despre soarta jalnica a acestei rase cu care ne incapatanam sa impodobim zdrentuita mandrie nationala ) .
Sus este Vasile, abandonat pentru ca un accident i-a fracturat un picior , vindecat apoi de la sine cu un usor handicap si luat acum sub protectia " stapanei " baltii , in cautarea unei " stine" unde sa-si exercite aptitudinile reale de paznic .
Jos, in imginea video, este un alt mioritic , sa-i spunem Nestiut , victima dorintei de a detine un simbol al prestigiului , fara a achita insa costul minimei sale intretineri . Nestiut a fost uitat in mizerie , s-a imbolnavit de jigodie si a fost abandonat in stuf la aparitia semnelor nervoase ale bolii . Pentru el eforturile de a-i mai insufla putere au fost in zadar.
Povestea unuia s-a sfarsit , dar daca exista vreo invatatura pe care sa o desprindem din ea atunci cred ca soarta i-ar putea rezerva macar lui Vasile un viitor bun .

Drumul vietii e o insiruire de raspantii la care ti se cere sa alegi .
O cale te duce pe culoarele curate din hipermarket, mangaiat de lumina reclamelor , usor sedat de muzica promotiilor imbietoare anuntate la difuzor , apoi in capsula protectoare a masinii si in sfarsit acasa in livingul cald , in fata ecranului cu iluzii colorate .
Pe cealalta se deschide un hatis inselator , o " balta" care te atrage sa-i cunosti misterul ascuns in ceata care fumega deasupra ei in diminetile reci , care-ti trezeste simturile cu izul tare al cadavrelor in descompunere, care-ti raneste privirea cu zbuciumul vietilor ratacite in smarcurile ei .
Alegerea iti sta in fata si nu este loc de amagire : " Balta " cere un pret de truda si suferinta pentru indrazneala de a patrunde.
Merita sa raspunzi doar la intrebarea daca, ajuns la capatul drumului , privind in urma , vei regreta sau nu clipa in care ti- ai ales cararea.


video

miercuri, 4 martie 2009

Efectul fluturelui

The butterfly effect is a phrase that encapsulates the more technical notion of sensitive dependence on initial conditions in chaos theory. Small variations of the initial condition of a dynamical system may produce large variations in the long term behavior of the system. (Wikipedia )

Ce legatura are aceasta descriere savanta cu o biata catelusa cu o taietura adanca pe gat ?
Ascultati povestea : a fost odata o catelusa ca multe altele .
Tot in vremea aceea a mai fost cineva , istoria nu a retinut exact cine , care avea un mic elastic , unul obisnuit cu care se potcoveau borcanele .
Acestea erau conditiile initiale . A urmat acea mica variatie in sistem : in loc sa lege gura unui borcan cu elasticul acel cineva l-a pus la gatul catelusei .
In timp micul elastic a produs o rana foarte mare .
Catelusa crestea si rana se adancea tot mai tare , iar suferinta pricinuita era si ea tot mai mare.
In consecinta catelusa devenea tot mai speriata si mai agresiva .
Si a venit si ziua cand a fost aruncata in strada . Doar ca pe strada in ziua aceea treceau , intr-o masina urat mirositoare , doi oameni care credeau ca un mic efort ar putea restabili armonia de la inceput.
Au facut ce era de facut dar , pentru ca nu suntem intr-un basm ci in realitate , lucrurile nu s-au indreptat de fel .
Catelusa nu si-a mai putut depasi spaima , la intorcerea acasa s-a dus o adevarata batalie cu ea pentru a o cobori din masina , iar apoi pentru a o scoate de sub masina .
Ranile fizice se pot vindeca repede , cele psihice au nevoie de mult timp pentru a se inchide.
Un gest marunt , facut probabil in joaca , a compromis viata animal in mediul oamenilor.
Acesta este efectul fluturelui : adevarate drame ( ganditi-va ca daca noi , cainari cu vechime, am avut probleme mari la manevrarea ei, vreun binevoitor neavizat s-ar fi putut alege cu rani serioase ) se nasc din greseli marunte.
Si pentru ca acestea s-au savarsit pe 1 de Martie o vom boteza Martisor .
Click pe foto pentru detalii . ( optional )