joi, 23 iulie 2009
Moartea unui superstar
Gidget , catelusa chihuahua care a fost protagonista uneia dintre cele mai populare campanii publicitare din Statele Unite la sfarsitul anilor '90 , a murit la varsta de 15 ani .
Lantul de restaurante fast-food cu specific mexican Taco Bell a lansat in 1997 o reclama in care Gidget aparea " spunand " in spaniola :" Yo quiero Taco Bell " adica " Vreau Taco Bell".
Combinatia dintre imaginea ei si vocea actorului care dubla spotul publicitar a fost atat de reusita incat a declansat o serie de spoturi similare , in unele dintre ele aparand si alti chihuahua , care s-a derulat pe parcursul a trei ani.
Cariera lui Gidget a mai inclus o campanie publicitara pentru o mare companie de asigurari si un " rol " in filmul Legally Blonde 2 .
De retinut este insa ca Gidget era o catelusa "culeasa " dintr-un adapost de catre proprietara ei Karin McElhatton, care detine o companie , Studio Animal Services , specializata in pregatirea unor animale pentru aparitii in filme sau reclame.
Gidget nu era un catel de expozitii canine : avea un defect al mandibulei si niste urechi imense care o scoteau in afara standardului rasei .
Iata insa ca oameni cu adevarat priceputi stiu sa descopere valoarea adevarata a unui animal.
Poate cel mai important este sa spunem ca proprietara ei i-a asigurat o viata excelenta , total opusa ideii pe care o avem despre un animal care "munceste " , munca insemnand aproape intotdeauna exploatare pana la epuizare .
Pana in ultima zi de viata Gidget s-a bucurat de plimbari pe plaja , de joaca cu jucariile preferate , de mese delicioase ( desigur nu Taco Bell ) si de sedinte de " motait " la soare pe terasa .
Cineva spunea : " Frumusetea sta in ochii celui care priveste " .
Oare ce talent ascuns sta in fiecare dintre animalele pe care le intalnim ratacind pe strazi ?
Daca noi nu ne pricepem sa-l descoperim si sa-l slefuim nu inseamna ca nu exista .
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
hmmm :) draguta de ea!
Referitor la amaratii de pe strazi... ce sa mai zic, ca am tot zis si am obosit zicand. Ei sunt mult mai iertatori decat noi, oamenii, DAR MULTI DINTRE EI au primit DOAR NECAZURI DE LA "OAMENI" (suturi, pietre, sau au fost martori la scene terifiante suferite de prietenii/puii lor). SI ATUNCI, CE SA NE OFERE?! Dai ceea ce primesti.
Situatia se schimba radical cand pe langa acestea la reteta se adauga si o picaturica de iubire, o vorba buna, un botz de mancare, o baie buna si un acoperis deasupra capului. Toate fac minuni, RECUNOSTINTA unui animal "orfan" e cu totul deosebita.
Si eu si prietenii mei /cunostintele mele care am adoptat caini si pisici de pe strada nu am regretat, pt ca in ciuda aparentei trecatoare sau nu(o infirmitate, scaieti si praf...) toti au talente "ascunse" de a se lipi ca marca de scrisoare :P
Nu trebuie deci sa fie superstar ca sa valoreze ceva, sau animale utilitare_in locul aparatelor costisitoare(detector de droguri, detector de boli/insotitor pt bolnavi, ajutor de politie, salvamar/salvamont), animale de circ... ori alte asemenea. In conditii optime de ingrijire fiecare dintre animalutele abandonate ar fi un STAR in familia lui. Iubirea, inteligenta, caracterul lor, buna purtare si recunostinta lor infinita fac mai mult decat toate hartoagele de pedigree.
Trimiteți un comentariu