Ce este dincolo de cimitir ?Ei bine acum stiu, pentru ca am fost acolo . Se confirma : este un loc de odihna , un loc cu verdeata unde nu este durere, nici intristare .
Umor negru . Glume de voluntari .Povestea este a unei fetite caniche recuperata intr-un tarziu de noapte din zona cimitirului B..., la apelul unei inimi caritabile .
Cu o fractura urata de bazin , deja veche , cu o alergie teribila la purici care-i provocase caderea parului pe jumatate din corp , infometata si deshidratata fetita caniche zacea langa gardul cimitirului incapabila sa mai lupte .
Ajunsa la cabinet povestea ei ia o intorsatura dramatica : cum primele examinari indicau ca nu-si mai putea folosi picioarele posterioare , ceea ce excludea posibilitatea intoarcerii ei pe strada dupa o perioada de recuparare si dupa sterilizare , nu se mai intrevedea decat sfarsitul .
Dar cineva acolo sus o iubeste si i-a dat putere sa ne uimeasca cu revenirea ei spetaculoasa .
In doua zile catelusa s-a ridicat si a inceput sa mearga , cu un usor handicap ce-i drept .
Surprizele au continuat : la sterilizare s-a descoperit ca mai fusese operata , dar cu o tehnica primitiva care dusese si la instalarea unui piometru .
Apoi am constatat ca plimbarile in lesa si cu masina erau deja bine intiparite in comportamentul ei, semn ca a avut parte cu siguranta de zile mai bune in trecut .
Iar ca totul sa se lege perfect in aceasta poveste , catelusa si-a gasit pe loc si un nou stapan , chiar in persoana care a lansat apelul pentru salvarea ei .
O vedeti in poze , fericita , pe peluza din curtea binefacatoarei ei .
Mamelor din lumea-ntreaga , eu va dau un singur sfat : nu lasati catei pe strada odata ce i-ati adoptat .
