miercuri, 27 august 2008

Ochiul si piciorul


Povestea pare sa se repete . De aceasta data pe langa o fractura vine si un accident la ochi .
Ciudat, nu-i asa ? Vesel si sanatos acest catel nu ar fi atras atentia nimanui .
Acum cand e deja limpede ca va pierde ochiul , iar mobilitatea o sa-i fie afectata , este in centrul atentiei .
Poate ca asa functionam , poate ca acesta e de fapt felul in care percepem ceea ce este in jurul nostru : nu stim sa protejam si sa conservam ordinea fireasca , dar suntem dispusi sa cheltuim resurse substantiale pentru a o restaura .
Iar acest mecanism actioneaza implacabil : ne intoarcem privirile catre natura doar atunci cand pericolul distrugerii ei este iminent , ne mobilizam pentru cauze disperate ( inundatii , cutremure ) , mereu alergam dupa ceva aproape pierdut , niciodata nu gasim solutia simpla .
Poate ca omul stapaneste lumea , dar sigur e un prost administrator .

Un comentariu:

Anonim spunea...

Cat adevar in randurile astea!
SAD!